Arhiva pentru iulie, 2009

Am citit comentariile voastre si sunt de-a dreptul impresionat cã, nu numai v-ati consumat viata citindu-mã, dar ati mai fost si atat de binevoitori incât ati mai si scris câteva gânduri!Multumesc.
Sãptãmâna trecutã am fãcut parte din jurul de preselectie pentru concursul Cerbul de aur de anul acesta, dar nu despre asta as vrea sa va scriu ci despre o idee care s-a degajat din ceea ce ati trimis voi: “asa e tara in care trãim” si asa, azi as vrea sa zic despre:
Molima mioriticã a ipocriziei

Da! Eu cred cã aceasta e pandemia care ne paste pe noi si nu “noua gripã” zisa si porcinã!
Nu e o metaforã, este un trist adevãr: Cum adicã “asta e tara în care trãim ?!” Faptul cã respirãm aici printr-o conjuncturã astralã nu ne exonereazã de obligatia de a evolua spiritual si a ajuta pe cei din jurul nostru sã facã acelasi lucru! Dacã olandezii s-ar fi resemnat cã fluxul si refluxul isi fac de cap pe teriroriul lor, multe din orasele din acea tara nu ar fi existat, dacã ar fi acceptat ca pe o fatalitate modul de viatã din perioada vestului sãlbatic, probabil cã si acum americanii ar fi avut parte de atrocitãtile perioadei. Ce facem noi pentru a ne pune amprenta pe evolutia societãtii în care trãim? Facem audiente, ratinguri emisiunilor de televiziune in care apar cele mai stupide personaje! O sã ziceti: asa e poporul la asta se uitã! Câtã ipocrizie! Sã ridice mâna cel care nu s-a uitat mãcar o data la o aparitie de acest tip, pe cel putin un canal de televiziune, cel sau cea care nu s-a uitat mãcar cu coada ochului la pozele “paparazzi” si comentariile lipsite de cel mai elemetar bun simt la adresa vietii altor personaje din revistele colorate si lucioase! NU AVEM NICIO SCUZA! Aceste personaje existã pentru cã ne uitãm la ele, din curiozitate, pentru a ne minuna, pentru a râde, NE UITAM LA ELE! Dacã de azi (nu de mâine!) ati sterge programarea posturilor tv care transmit acest tip de emisiuni din telecomanda dumneavoastrã, excomunicându-le ìn uitare, acelor televiziuni le-ar scãdea audienta si ar fi nevoite, dacã vor sã existe în continuare, sã se dezvolte în alte directii. Dacã de mâine (pentru cã azi e deja târziu, ati fãcut-o deja!) nu ati mai cumpãra sau citi tabloide, ele ar dispãrea! Asa cã, am face mai bine sã realizãm, cã nu tara e asa , ci noi suntem asa! Si dacã vrem sã schimbãm ceva, trebuie mai întâi sã ne acceptãm slãbiciunile si greselile si sã ne schimbãm noi însine! Fãrã scandaluri, fãrã cancan-uri, fãrã mondenitãti! Indiferenta e cea care omoarã personajele de acest tip, nu caterinca! Si nu-i duceti grija lui Misu, pentru cã el este un actor mare, va supravietui si va ajunge si mai sus decât e acum!
In aceeasi maladie se inscrie si sintomul “manele”! Mie nu-mi place muzica popularã, nici muzica lãutãreascã! Nu rezonez cu ea, nu-mi spune nimic, mã iritã! Asa sunt eu fãcut! Pot aprecia perfomanta artisticã a unuia sau altuia în domeniu, dar pe mine mã ariceste! Ca si distractia prin bãuturã, dar ãsta e alt subiect! Pe toti îi aud de 10 ani, “vai, manelele, ce nenorocire, etc, etc!” Acceptati-le! Astia suntem! Ele sunt un gen muzical specific folclorului urban! Pionierii genului, formatiile Azur si Generic isi serbeazã 30 de ani de existentã printr-un mare concert la polivalentã! Muzica nationalã româneascã, cea care se cântã la evenimente speciale, botez, nuntã, înmormântare, tãiere de mot, etc. este MANEAUA!
V-aud de atâtea ori vorbind de personaje care vã agreseazã cu manelele lor care urlã din difuzoare! Nu comentez! Si eu am agresat generatii de vecini cu rock-ul ascultat tare! Si acum ascult unele cântece în masinã EXTREM de tare! Asa îmi place! Cã nu ascult acest gen de muzicã, e o chestiune de gust! Dacã eu ca artist nu reusesc sã ajung la sufletul celor care îndrãgesc acest gen de muzicã, e vina mea, ei nu au nicio vinã! Sã nu întelegeti cumva cã mã refer la vreun compromis de dragul succesului! Doamne fereste! Ca o parantezã, eu sunt foarte multumit cã, abordând un gen muzical pe care eu îl numesc “tolerat”, am gãsit câtiva care sã mã aprecieze! Dacã nu ar fi fost asa, ce inginer bun eram si în ziua de azi!
De câte ori nu vi s-a întâmplat la o nuntã fiind, la bucurie, sã se scape o manea de cãtre orchestrã si sã-ti vezi cunostinte apropiate, de la care aveai anumite pretentii, cum sar în sus de bucurie! “Eu nu ascult manele, dar asta e într-adevãr extraordinarã!” Cam asa se zice, nu? Ca si Clinton, care nu a fãcut sex cu Monica! Te distreazã, esti curios, în concluzie, le întretii si inevitabil ajung sã te reprezinte!
Eram la Torino acum câtiva ani pentru un spectacol destinat comunitãtii românesti locale. Spectacolul se tinea într-o discotecã mare. Vorbind italiana destul de bine, am intrat în vorbã cu administratorul locului, fatã de mafiot, cum spunem noi! Am fost prezentat si mi-a spus printre altele cã la el se tineau multe concerte de muzicã româneascã, dar cã lui nu-i place muzica noastrã, dar cã-i curios sã mã audã.
Dupã concert mi-a spus cã a înteles de ce mã place lumea, cã aceastã muzicã îi place si lui. Si-a cerut scuze si mi-a spus cã pentru el muzica româneascã însemna salam si Vâlcea! Repet e o chestiune de gust! Cei care veneau la ambele tipuri de muzicã sunt români! La cealaltã vin mai multi!
Cum se poate schimba asta? E treaba exclusive a artistilor! La ei e mingea.
Dacã atunci când colegul sau colega te va întreba, dacã ai vãzut ce a fãcut parazita manelistã la XTV asearã si tu, nu numai cã nu vei stii despre ce e vorba, dar nici nu te va interesa sã stii, atunci vei avea primele semne cã ai început sã te vindeci de ipocrizia mioriticã! Pânã atunci…
VSDNVV
Gabriel Cotabitã
Bolnav si el de ipocrizie mioriticã

Ultima zi de iunie! Se trãieste sub spectrul amenintãrii unei furtuni ce devine un oaspete tot mai frecvent în tabloul meteo al României! Genul de invitat care vine si nu mai pleacã! Avem eveniment cultural monden. Premierã la Ice Age 3 si inaugurarea primului cinema drive-in al patriei! Conceptul vine din America. Debutul în 1933, apogeul anii ’50 – ’60, declinul cauzat de caseta VHS în ’80. Curiozitate mare si ajungem! Pentru acuratetea informãrii, cinematograful se gãseste în spatiul din dreapta Bãneasa Shopping City, între mall si IKEA. S-a luat spatiul viran, pe care din cauza crizei nu se mai putea construi nimic rentabil, s-a nivelat, s-a aruncat pietris de jos, s-a vopsit peretele mall-ului, s-a desenat chiar un chenar pentru a delimita “ecranul” propriu zis, un emitãtor FM de putere mica, un proiector digital, cativa “morcovi” pentru delimitarea spatiilor de parcare…si gata! Douã, trei luni, spatiul aduce un profit. Parcarea nomalã nu. Ideea este foarte bunã în încercarea de a efecientiza spatiile în perioadã de crizã! (Parc-as fi de la ziarul financiar!!!) Dar stati sã vedeti ce urmeazã! Orice am face noi românii trebuie sã-i däm acea notã, acel flavor mioritic! Am fost la nenumãrate evenimente mondene si de cele mai multe ori te striveste superficialitatea conceptualã. Niste baieti si fete câstigã niste bani foarte frumosi din organizarea de evenimente fãrã sã iasã dintr-o rutinã anostã care nu are nicio legãturã cu situatia propriu zisã! Sã expunem premizele cunoscute: premierã ICE AGE 3 si premierã cinema drive in!
De la intrarea în spatial îngrãdit esti întâmpinat de multe fete îmbrãcate în CATWOMAN(!!!), “pisicutele” arãtau foarte bine, sã nu-l mâniem pe Dumnezeu, dar ce cautã CATWOMAN la Ice Age? Cu aceastã dilemã în minte mã apropii de cortul oficial unde serviciile de bar si debarasare sunt oferite de personal costumat în ZORRO!!!!! Ce??? Unde e ICE AGE? Aaaa! Mã uit si-i vãd pe Scrat si pe Sid care fãceau poze cu invitatii, fotograful însã nu stia unde se puteau gãsi pozele! Fãceai o pozã si o gãsea posteritatea digitalã! Spatiul era luminat cu niste candelabre cu jerbe de flori, reciclate de la vreo nuntã. De necrezut! Iatã-le!

Iar muzica…e muzica era chillout! Eu înteleg cã în Ice Age e frig, dar nu trebuiau sã ne “rãcoreascã” o orã si jumãtate! Nici banda sonorã a filmului si nici conceptual nu e chill out! Oameni buni! Gânditi si cu capul nu numai cu buzunarul! Singura trimitere spre epoca de glorie a drive-in-ului a fost un moment de dans pe muzica din Grease cu baletul de la “Dansez pentru tine”( fãrã Stefan Bãnicã), balet adus cu masina oficialã a evenimentului fãrã sublinierea actiunii! Au venit si ei acolo, au dansat… si înapoi la chill out!!!!! Au apãrut si pungile cu popcorn, nachos si a început filmul! Se aude bine, se vede bine, poti sã comentezi, etc. Si atunci am avut revelatia! Dacã initial drive-in-ul era dedicat familiilor,care-si puteau lua copii cu ei fãrã sã deranjeze pe nimeni, dacã în anii ’50-’60 era pentru tinerii care în masinile lor încãpãtoare fãceau toate nebuniile pe bancheta din spate, acum s-a creat locul în care IN SFARSIT poti intra cu masina ta de fite in cinema sã te vadã toatã lumea cu ea! Pânã acum trebuia sã o lasi în parcare si doar cu cheile te fãleai! Acum poti sã intri, sã iesi din masinã, sã stai pe capotã sã-ti afisezi “bibelourile” feminine arse de solar! Mamã, mamã ce loc “cool”!
Asa cã, let’s drive-in!
P.S. Luat de “revelatie” am uitat de film! E cea mai bunã “urmare” (nu spun sequel, cãci sunã a sechelã si nu e de bine!) pe care am vãzut-o anul acesta! Nu fac nicio comparatie cu cele douã filme anterioare pentru cã nu e neapãrat pozitivã, personajele sunt splendide si te relaxezi de minune!
Votul muzicantului *** ½ din 5 stele

VSDNVV
P.S.2- multumesc pentru încurajãri! Când se mai stabilizeazã treburile cu site-ul (si învãt si eu cum) vã rãspund direct.
GC