Chiar mă hotărâsem să nu mai scriu! Nu îmi cereţi motive! Oricum acum nu le mai ştiu! Atunci când mă hotărâsem păreau solide, acum le-am dat deja uitării. Aşa că, în momentul în care am simţit că e cazul, am reînceput să scriu. Nu ştiu câţi dintre voi vor mai citi aceste rânduri, pentru că atitudinea mea probabil v-a făcut să nu mai aruncaţi priviri în această pagină, dar eu cel puţin, voi fi eliberat de ceea ce mă apasă.
Vroiam de mult să vă expun câteva gânduri legate de un fenomen destul de recent în viaţa artistică din România şi anume, stand-up comedy!
Am fost aproape de fenomen încă de la începuturi graţie prieteniei care mă leagă de Dan Chişu şi am fost seri la rând în primul Cafe DeKo şi i-am urmărit pe cei care au avut curajul să se urce pe podiumul de acolo, să ia microfonul şi să se exprime liber în speranţa că vor obţine de la audienţa prezentă acea confirmare care se manifestă prin râs! Grea misiune!
I-am văzut cum au apărut, cum şi mai mulţi au dispărut, cum unii au crescut, iar odată cu apariţia serialului pe HBO, fenomenul deja a luat amploare şi nu mică mi-a fost mirarea când am vazut că deja au apărut trupe, foste trupe, vedete ale genului, ba chiar de doi ani există şi o noapte a devoratorilor de stand-up! O întreagă industrie!
Am reluat pelerinajul prin locurile în care se petrece actul artistic şi am ajuns să-i văd cam pe toţi cei care se perindă pe podium sub titulatura de comedianţi, în diverse seri, cu diverse tipuri de public, în toate locurile posibile şi am descoperit că ceva se schimbase!
Zvonurile care îmi ajunseseră la urechi se confirmau! Paranoia de succes începuse să-şi spună cuvântul! Şi când spun asta, chiar ştiu la ce mă refer! Am văzut manifestarea acestei boli la atât de mulţi artişti, din atât de multe domenii de activitate, încât e greu să mă înşel!
Primul simptom e atunci când începe să se pună pe tapet întâietatea primordială: ”ce a fost mai întâi, oul sau găina?” Al doilea este când se discută cine câştigă mai mult şi de ce e aşa, după care se ajunge la vorbe grele pentru că se aşteaptă ca suma câştigată să fie direct proporţională cu nevoile omului şi nu cu productivitatea sau calitatea muncii prestate!
Un adevărat show-business! Cu orgolii, cu clasamente! Credeţi-mă că nu m-ar fi interesat atât să scriu despre asta, dacă nu aş fi observat că deja se ajunge pe alocuri la afirmaţii aberante!!!
Bobo, unul dintre cei talentaţi, pleacă de la DeKo pentru că se ceartă cu Chişu pe bani şi, mă rog, pe mai ştiu eu ce! Se întâmplă şi la case mai mari! Că aruncă cu noroi şi se erijează în inventatorul fenomenului de stand-up din România, e iarăşi paranoia lui într-un moment de nervozitate, dar să spui, citez s-a afirmat „într-o lume în care D.O.D. încă mai umple sala Palatului si se aplaudă sacadat 2 a 4-a ca la congres” nu are nicio logică!
Ce treabă are el cu Doru Octavian Dumitru? Îi ia spectatorii? Oamenii aceştia chiar au început să creadă că au inventat umorul în România?
Nu-şi înnoiesc numerele nici într-un an de zile, nu au reuşit să facă să râdă lumea indiferent de poziţia de intrare în spectacol sau de componenţa socială şi educaţională a publicului şi fac judecăţi de valoare asupra altor artişti care umplu săli mari pe bilete scumpe?! Desconsiderând pe cine? Tocmai publicul!
Unii dintre ei apelează la trucuri ieftine echivalente celor pe care le ironizează, cum ar fi acel celebru “mânuţele sus”, punând lumea prezentă să aplaude pentru glume “de senzaţie” cum ar fi “să aplaude cei care au mai fost la stand-up!”
Wow! Ce comic! Oare vreunul dintre ei a avut curiozitatea să dea ceva din banii câştigaţi prin cluburi unde vin 100 -150 de oameni, pentru a-şi cumpăra un bilet, (dacă vor găsi!) la Sala Palatului, unde vin 4000 de oameni, să-l vadă pe D.O.D. în acţiune? Oamenii de acolo nu beau alcool, stau doar la spectacol şi aplaudă şi râd şi mai vin şi la următorul show! Pentru că Doru munceşte , schimbă numerele, scrie, crează personaje, umple scena! Nu vă imaginaţi cât de mare e scena Palatului, mai ales când eşti singur pe ea!
D.O.D. poate să-ţi placă sau nu, dar să negi realitatea şi să-i condamni pe cei care-l apreciază, acest lucru mi se pare penibil, patetic! Mai ales că e altul segmentul de public, altul este tipul de umor şi nu poţi sau nu te interesează să-l faci! Să-ţi ascunzi tona de frustrări în spatele unor consideraţii jignitoare la adresa unui deschizător de drumuri în România cum a fost D.O.D., mi se pare jenant!
Nu poţi să-i spui lui Bendeac (cum s-a-ntâmplat de altfel!) , care-şi pregăteşte un one man show al lui, că “toată lumea vrea să facă acum stand-up comedy, de parcă ar fi aşa de simplu cum e să faci un show tv!”
Până unde poate să meargă autosuficienţa şi paranoia? Lumea a râs şi până a apărut stand-up-ul în România şi chiar la glume ceva mai intelectualizate! Ce facem acum, negăm tot ce-a existat până la voi, dragi comedianţi?
Ştiţi care e problema, de fapt? Prin această atitudine nu faceţi altceva decât să vă auto anihilaţi! Dar în cele din urmă o fi asta vreo problemă reală?
Poate vor apărea în locul vostru comedianţi capabili să scrie poante noi măcar o dată la două luni, dacă nu lunar, care nu vor mai face uz nejustificat de cuvinte vulgare, doar pentru a obţine succesul ieftin de chicoteli ale pudibonzilor complexaţi ascunşi în sală, care nu-şi vor mai fura punch-line-urile unii de la alţii, care-i vor fi studiat pe cei mari, gen Lenny Bruce, Jerry Seinfeld şi vor deveni lideri de opinie!
Pentru că sindromul de “neînlocuit” este argumentul suprem al mulţumirii de sine! Şi ştiţi foarte bine că sunt pline cimitirele de oameni de neînlocuit!
În loc să vă luaţi de alţii, puneţi voi mâna şi munciţi, scrieţi poante bune, şi daţi-ne umorul acela proaspăt cu care ne tot ameninţaţi de vreo câţiva ani, de când unii dintre voi nu şi-au schimbat textele şi nu au învăţat să facă legătura natural între glume şi… dar mă opresc aici…
Asta pentru că ne pasă şi vrem genul acesta de comedie fără războaie inutile!
VSDNVV
Gabriel Cotabiţă
-
Cristina: La multi ani Gabriel! Sanatate si implinirea tuturor dorintelor in anu...
-
dana: o data pe an?...
-
-
-
siouxsie: Mi-e dor de o postare buna, buna...asa cum numai tu le poti scrie! :(...
Domnule Cotabita din intamplare am intrat pe blog-ul dv pentru ca am citit pe blogul d-lui Bendeac referitor la parerea dumneavoastra.
Eu sunt o fana inraita a d-lui D.O.D. si trupei Deko bineinteles.
sunt din suceava si nu am pierdut nici un spectacol deko si doru octavian dumitru de prin zona (Suceava Iasi Botosani) dar din pacate niciodata nu a fost sala arhiplina..la D.O.D. recunosc ma simt cel mai bine penrru ca am crescut cu el, nu exista revelion fara D.O.D. sau zi aniversara.. chiar ma bucur sa zik am apucat chiar sa stau cu dumnealui un pic de vorba,, si el e posomorat cand vede ca nu este apreciat la adevarata sa valoare,dar a revenit..si a tinut alt spectacol..si altul..(chiar daca in suceava o data au fost maxim 100 de persoane la un spectacol)din dragoste pentru ceea ce face,din dragoste pentru fani si nu pentru bani.
CU parere de rau spun ca daca trupa Deko se destrama sau cineva pleaca pentru ca nu face destui bani din asta,,,atuci nici nu mai trebuie comentat.. era de asteptat.
vu stima va salut
Un singur gand as vrea sa pun aici pe tapet, fara a lua vreo parte in aceasta cvasi-disputa, respectiv: sunt multi oameni si multe spectacole care umplu Sala Palatului. Pe bani mai multi sau mai putini. Insa asta nu reprezinta o garantie a calitatii. De la DOD pana la Guta & Adrian Copilul Minune si pana la maestrul Beligan (fata de care imi este putin rusine acum ca-l asociez in aceasta comparatie) … toti au umplut sala palatului. Din pacate (sau din fericire) nu toti s-au adresat aceluia public si nu toti au avut aceleasi pretentii intelectuale. Iar de la dumneavoastra domnule Cotabita (fara nici un fel de ghilimele sau ironii de prost gust) am pretentia ca puteti discerne care este adevarata valoare si calitate.
Nu o sa sustin aici ca Bobo ofera fara de exceptie spectacole de un intens orgasm intelectual … insa personal gasesc trist ca glumele de “slaba natura” ale DOD gasesc un public atat de larg. Este la fel de trist ca faptul ca OTV are un rating naucitor si nu face altceva decat sa confirme ca nivelul de cultura la noi in tara este mult sub standardele pe care am dori sa le atingem.
Iar de la dumneavoastra domnule Cotabita, in calitate de exponent a ceea ce se poate numi o deosebita generatie de artisti si mai cu seama in calitate de formator de opinie (observ cati oameni va citesc aici) am pretentia sa promovati adevarata valoarea si cultura.
Stiu ca nu-mi veti da dreptate, dar sper ca macar in adancul sufletului intelegeti si sunteti de acord.
@ Andrei
Nu îţi voi da dreptate, dar din cu totul şi cu totul alte considerente de cât acelea pe care ţi le închipui tu! Să-ţi explic logica mea! Am ales democraţia! Democraţia se bazează pe un sistem cretin care se numeşte majoritate! Vot inconştient, dar liber! De aceea ni se întâmplă multe! Conform principiului majorităţii, indiferent câtă carte vei citi şi vei aprofunda, gustul majorităţii va fi cel care va guverna. Şi ştii ce guvernează în primul rând? fluxul de bani! Te plac mulţi, ai bani mulţi, nu te plac mulţi, ai bani mai puţini! Ce faci? Te prostituezi pentru bani? Incepi să arunci cu noroi în cei care fac banii respectivi spunând că nu au valoare? Că nu repezintă cultură? Greşit, Andrei! Fă ceea ce te reprezintă, dar nu te repezi să arunci cu noroi în ceilalţi, nu-i descalifica doar pentru că nu poţi să faci ce fac ei! Nu pot să cânt manele, nu comentez manelele. Nu le ascult, nu-mi plac, dar nici nu le comentez! M-am împăcat cu ideea că fac muzică tolerată! Şi, crede-mă, sunt la fel de conştient că sunt mulţi cei care mă consideră comercial şi muzică uşoară şi chiar fără voce! Asta-i meseria, eşti dependent de gustul publicului! Bun sau prost, este publicul nostru! Dacă nu găsesc soluţia să-l fac să vină spre mine, nu înseamnă că publicul e prost, ci doar că exprimarea mea artistică nu e pe placul şi înţelesul lui!
seară bună
GC
Cineva spunea odata ca democratia este cea mai buna metoda de control a maselor. Cumva, credinta mea in democratie nu mi-a permis multa vreme sa accept aceasta teorie insa, de ceva vreme incoace, incep sa inteleg aceasta valoare de adevar.
Intr-adevar, in democratie fiecare este liber sa aleaga. Intr-adevar, in democratie vocea celor multi (si de cele mai multe ori iscusit manipulati) este cea care conteaza.
Insa nimeni si nimic din intreaga teorie a democratiei nu ne interzice sa ne educam. Nimeni si nimic din aceasta intreaga teorie nu ne spune sa nu apreciem si sa nu respectam valoarea.
Iar continuand pe acest fir logic, tocmai pentru ca nu vreau si nu pot sa arunc cu noroi, nu o sa pichetez sediul OTV sau Sala Palatului aruncand cu remarci ireverentioase la adresa “starurilor” scenei.
Ceea ce pot sa fac insa este sa va rog pe dumneavoastra, cei care sunteti formatori de opinie, cei care apareti pe sticla, cei care aveti un blog citit de multi oameni, cei a caror parere conteaza pentru multi (asa cum se poate vedea mai sus), nu sa denigrati sau sa respingeti actele artistice de slaba calitate ci sa le promovati pe cele de valoare. Nu am sa va cer vreodata sa spuneti ca DOD, sau Bobo, sau X cantaret de manele sunt de proasta calitate. As prefera insa sa vad ca promovati (in adevaratul sens al cuvantului) altceva.
Pentru ca, in cele din urma, indiferent de cum si unde va duce aceasta discutie sau orice alte discutii vor mai aparea pe aceasta tema, atat DOD, cat si Bobo, cat si Guta vor avea intotdeauna publicul lor, mai restrans sau mai larg. Asa cum ati spus, e loc de toata lumea.
Insa ceea ce nu as mai vrea sa vad este masura valorii in functie de cat de numeros este publicul (vezi Alexandru Lapusneanul) si mai cu seama ascunderea in spatele deja faimoasei sintagme “asta e, asa stau lucrurile, asta vrea lumea, eu n-am ce sa le fac!”.
EU … n-am ce sa le fac. Dumneavoastra … aveti ce! Si poate nu veti reusi … dar ar fi extraordinar daca ati incerca.
Va multumesc pentru discutie si timpul rapit, simt ca deja am divagat mult si probabil mai multa lume e cu gandul acum la zacusca lui Bobo decat la ce debitez eu p-aici. Sper ca n-am deranjat pe nimeni, o seara buna!
@ Andrei
nu m-ai deranjat! din contră! Asemenea discuţii fac acest loc important! Nu fac parte din categoria celor care spun “mioritic”, asta este, din contră! Ce vreau să spun este că există un pericol foarte mare în a crede că ştii ce e aceea valoare! Judecăţile de valoare sunt cele mai periculoase. Pot spune doar ceea ce cred eu că e valoros şi nu în comparaţie cu altceva! Dar ai dreptate, discuţia e mult prea lungă şi poate ar fi mai bine să facă obiectul mai multor recenzii! Oricum, mă bucură discuţia!
GC
ar fi trebuit sa incep sa injur putin, dar prefer o analiza mai ciudata. Dod – nu are nici o treaba cu stand-up-ul , el se stramba pentru marea prostime, plebea , aceeasi care inghite telenovele, capatos si kanal.
Dan chisu- desi i-am apreciat cartea, m-a intristat atitudinea de flegm ( masculinul de la flegma) pe care o are, afacerile de bisnitar de 2 lei care au iesit la suprafata si faptul ca tragea din banii de intrare de la spectacolele altora, invocand motive gen “i-a furat pisica.”
Aducerea prin comparatie, mai aproape aceste 2 personaje si bobo este cel putin prosteasca…e ca si cum v-as compara eu cu Freddie Mercury
@ viorel menestres
Adevărat că e ciudată analiza ta! Nu are nicio logică! Cum nu prea are nicio legătură nici cu gramatica! Aşa că mai bine înjură! Ţi se potriveşte probabil mai bine!
GC
Nu am fost la niciun spectacol de stand-up comedy in Romania, in schimb sunt fan Seinfeld si, butonand telecomanda, am dat uneori si peste emisiunea “de profil” de la HBO. Am dat peste ea si am trecut, de fiecare data, mai departe. Pur si simplu nu era de ras, altfel nu stiu cum s-o spun. Mi s-a parut mai degraba de plans. Niste oameni fara pic de umor, cu poante rasuflate sau trase de par si cu un public care rade de jena. Da, asta este cuvantul cel mai potrivit pentru ceea ce am vazut: jenant. Daca asa arata si spectacolele din cluburi, m-am lamurit.
Iar daca acesti asa-zis comedianti se compara cu DOD, mai bine ar pleca acasa si s-ar lasa de meserie. Mie personal nu-mi place Doru Octavian Dumitru, e prea “gros” pentru gustul meu, nu as da bani sa-l vad la Sala Palatului, dar, orice-ai zice, de cele mai multe ori te face sa razi.
Si, la urma urmei, asta e totul, nu? Si Little Britain sunt scabrosi, dar rad de ei cu lacrimi. Banuiesc ca e greu, infinit de greu sa faci lumea sa rada. Dar asta-i viata, nu toti ne nastem cu acest talent. Unii, unul la un milion poate, il au si ii admiram pe scena. Locul celorlalti este in public.
I-am vizionat pe “iutiub” pe cei mai sus mentionati.
Generos se poate spune ca “stand-up” comediul romanesc e inca in faşa. “Starurile” ar face bine sa mai traga un ochi peste ocean, mai ales la partea de gestica si coregrafie scenica.
Altfel, eu unul nu cred ca suntem genetic predispusi acestui gen de comedie. Noi romanii nu sintem facuti pt asa ceva. Ceea ce vad pe scena sint doar sesiuni de spus bancuri iar daca asta e “stand up” comedy, pai sorry, dar noi faceam asta de jde ani deja, dinainte de lovilutie.
Nu am decit atit de spus: comedy 104, Topeka. E un mic post de radio, da si pe net si e aproape 100% numai stand-up comedy. Mix and match. Eu adorm cu el in casti.
Pe George Carlin l-am descoperit acu 11-12 ani si a fost f bun. Din generatia “noua” imi place Dane Cook (si cele trei filme).
Era sa uit de Lisa Lampanelli
Bedrosmart: Se vede ca n-ai fost la un spectacol de stand-up pana acum. Mergi cam la orice show in Club 99. O sa-ti placa.
AntiGelu: Vezi comentariul de mai sus. (Pe de alta parte daca esti fan Dane Cook si-ti plac si filmele lui, mai bine stai acasa)
Sorinele, pai sa ma duc sau sa stau acasa? Oricum, nu trebuie sa mananc cacat ca sa imi dau seama ca nu e bun si nu imi place. Imi ajunge o privire de la distanta.
Da, Dane Cook si altii.
Stai linistit, nu cred ca am sa calc vreodata pe la “stand-up” romanesc, din ce vad pe net sau la teveu nu cred ca as rezista 10 minute. Mai bine niste DVD-uri cu Carlin sau Rock.
imi permit sa spun si eu ceva in legatura cu umorul.mai demult cu ani in urma am fost la un spectacol cu Doru Octavian Dumitru.de fapt m-au dus parintii.nu eram prea mica,aveam deja idee cam ce ma amuza si ce nu.si atunci si acum spun ca umorul lui e ceva echivalent cu manelele:ieftin,grosier.da,probabil ca are sali pline,asta nu ma surprinde deloc.si manelele au succes.si multe alte lucruri de prost gust.na,ca am spus-o!nu zic ca tot ce are succes e de proasta calitate,dar,din pacate este promovata prea mult subcultura…